Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”

 

FOTOBARR

Obiective

Obiectivele generale si rezultatele estimate a fi obtinute:

 

Esofagul Barrett (EB) reprezinta metaplazia de tip columnar care apare ca raspuns la refluxul esofagian sever si determina cresterea dramatica a incidentei adenocarcinomului la nivelul jonctiunii gastro-esofagiane. EB reprezinta o conditie patologica foarte importanta si in prezent un subiect de intensa cercetare si dezbatere in ceea ce priveste detectia transformarii neoplazice si tratamentul displaziei. Epiteliul esofagian scuamos normal este afectat de refluxul duodeno-gastro-esofagian sever determinand inflamatie cronica. Aceasta esofagita va progresa spre metaplazia Barrett la pana la 10% din indivizi (Barr H, 2004) si ar prezenta un interes clinic minor daca la anumiti indivizi nu ar progresa spre displazie usoara, severa si neoplazie invaziva. Adenocarcinomul pe mucoasa Barrett prezinta o incidenta de 800 de cazuri la 100.000 indivizi (cancerul pulmonar la barbatii cu varsta peste 65 ani are o incidenta de 500 cazuri la 100.000 indivizi) (Barr H, 2004). Cresterea actuala a incidentei adenocarcinomului esofagian depaseste orice alt cancer, inclusiv melanomul, limfomul si cancerul pulmonar cu celule mici. Doar 3,9% din pacientii care dezvolta adenocarcinom esofagian sunt diagnosticati cu esofag Barrett anterior detectiei cancerului. Un studiu screening la pacienti care s-au adresat unui serviciu de endoscopie pentru efectuarea unei sigmoidoscopii a decelat EB la 25% din pacientii de sex masculin cu varsta peste 50 ani(Gerson LB, 2002).

 

Nu exista dovezi ca terapia medicamentoasa poate preveni progresia neoplazica de la metaplazie la displazie si carcinom invaziv.  Se pare ca aceasta populatie de pacienti  reprezinta un grup heterogen  cu un raspuns variabil la terapia cu inhibitori de pompa de protoni (IPP). Dupa dezvoltarea displaziei dezbaterea in ceea ce priveste managementul corect al acesteia este intensa. Este necesara o abordare multimodala a managementului EB cu displazie severa, combinand rezectia endoscopica a mucoasei, terapia fotodinamica si ablatia termica. Displazia multifocala prezinta un risc crescut pentru degenerarea maligna, PDT fiind mai eficienta in ceea ce priveste boala extinsa si cu potential agresiv. Terapia fotodinamica se poate folosi pentru tratamentul pacientilor cu displazie severa, adenocarcinom esofagian precoce, recidiva locala post terapie radicala, afectare microscopica a marginilor tumorale post rezectie radicala, pacienti care nu pot/vor sa fie supusi terapiei radicale.

 

Ablatia sigura a mucoasei si eradicarea displaziei necesita intelegerea catorva parametri. In primul rand epiteliul de tip columnar prezinta o grosime de 0,5mm, nefiind semnificativ mai gros ca mucoasa normala (0,42-0,58mm). Adancimea tratamentului ar trebui limitata la aceasta? Exista date care arata ca supravietuirea pacientilor cu neoplazie precoce tratati cu PDT este similara pacientilor supusi terapiei chirurgicale radicale. Dupa aplicarea PDT cu Fotofrin si lumina rosie, au existat complicatii minime si supravietuirea medie a fost de 60,5 luni. Supravietuirea la 5 ani a fost de 70%. Analiza cauzelor mortii a aratat ca 2 din 3 decese nu se datorau cancerului esofagian, iar un pacient  a fost substadializat (Moghissi K, 2003). Acest studiu arata ca daca neoplazia este localizata la esofag, terapia locala poate eradica boala si prelungi supravietuirea.  48 de ore de la administrarea unei substante fotosensibile se aplica lumina laser la o lungime de unda de 630nm. In prezent nu se recomanda tratarea a mai mult de 7 cm de EB intr-o singura sedinta.  Tratamentul se poate efectua ambulator si toti pacientii trebuie sa primeasca IPP. Terapia fotodinamica reprezinta o solutie clara care ofera un progres realist in acest domeniu. Este clar ca politica de asteptare a aparitiei neoplaziei pe EB cu displazie severa nu este potrivita atunci cand PDT le poate eradica pe amandoua. Tehnica poate fi folosita la pacientii varstnici sau cu comorbiditati semnificative.

 

Tratamentul paliativ al carcinomului esofagian nerezecabil prin endoprotezare reprezinta prima alegere. Ameliorarea obstructiei maligne a esofagului imbunatateste simptomatologia si calitatea vietii, dar nu influenteaza supravietuirea. Parametrii luati in considerare la indicarea endoprotezarii paliative includ localizarea si extensia obstructiei, tipul de stent (plastic vs. metalic), speranta de viata a pacientului (, 2006). Datorita prognosticului infaust si frecventei esecului terapiilor conventionale este logic sa fie cautate noi strategii de paliatie.

 

Obiectivele stiintifice ale proiectului

Obiective generale

· evaluarea comparativa si prospectiva a eficientei si sigurantei terapiei fotodinamice in tratamentul esofagului Barrett cu displazie severa si a adenocarcinomului esofagian

· realizarea unui protocol de terapie combinata, cu ajutorul PDT si tehnicii de rezectie endoscopica a mucoasei (REM), care va permite formularea unui diagnostic standardizat si adaptat momentului in care este detectata boala

· evaluarea efectului PDT asupra calitatii vietii si supravietuirii pacientilor cu neoplasm avansat esofagian

· implementarea si optimizarea terapiei fotodinamice neoadjuvante in tumorile maligne ale esofagului.